Georges Lemaître
Georges Henri Joseph Édouard Lemaître (17 iulie 1894 – 20 iunie 1966) preot și astronom belgian, una dintre cele mai strălucite minți ale secolului al XX-lea și, probabil, ale omenirii.
Instrucția complexă de care a beneficiat implică fizica, matematica, astronomia, inițial în cadrul dat de școlile catolice, apoi în cadrul Universităților din Leuven, Cambridge și Harvard.
Ca membru al Universității Catolice din Leuven publică, în 1927, darea de seamă Un Univers homogène de masse constante et de rayon croissant rendant compte de la vitesse radiale des nébuleuses extragalactiques, în care prezintă ideea conform căreia Universul se află în expansiune. Ideea fusese enunțată în 1922, de către Alexander Friedmann, matematician și fizician rus, însă ca aplicație matematică a teoriei relativității generalizate, deducția că raza Universului se află în creștere neinteresîndu-l pe Friedmann din punct de vedere cosmologic, ci doar ca model matematic.
Necunoscînd rezultatele cercetării savantului rus, Lemaître își prezintă teoria lui Einstein (de la care află despre lucrul lui Friedmann), mai ales întrucît, precum Friedmann, plecase tot de la teoria relativității.
Interesat de aspectul cosmologic, pe calea calculelor matematice, Lemaître va ajunge la concluzia că Universul se află în expansiune, după care va oferi legea și va calcula constanta procesului. Noutatea și caracterul revoluționar al ideii constau în aceea că Universul este conceput ca aflîndu-se în expansiune accelerată (momentul actual fiind precedat de momente succesive în care Universul era tot mai mic, pînă la cel inițial în care era reprezentat de o singură particulă, și urmat de momente în care Universul va deveni tot mai mare, pînă cînd se va destrăma sau va intra în implozie, întregul proces cunoscînd rate de evoluție tot mai rapide). De aici decurge înțelegerea faptului important că expansiunea Universului se produce prin creșterea în timp a distanței dintre galaxii sau dintre roiuri de galaxii, proces ce are loc prin creșterea spațiului în sine. Totodată, acest proces are un început în timp și, logic, va avea un sfîrșit temporal.
Fiind publicat în limba franceză, textul nu a avut impact în afara Belgiei. Mai tîrziu, Lemaître a avut posibilitatea de a-și populariza teoria asupra Universului care se extinde de la un punct inițial (numită apoi Teoria Big Bang, la început, cu un nume peiorativ, dar care a făcut carieră, spre deosebire de Teoria Oului Cosmic sau a Atomului Primordial, denumiri pe care le găsise însuși creatorul teoriei, Georges Lemaître). Pe de altă parte, datorită modelelor Universului, imaginate de alți fizicieni, mai ales de către Einstein, teoria sa își face loc cu greu, fiind acceptată abia după cîțiva ani, cînd fizicienii ajung la concluzia că modelul unui Univers static nu mai satisface nivelul de cunoaștere la care se ajunsese, și mai ales după 1929, cînd astronomul american Edwin Hubble, avînd un telescop foarte puternic, aduce dovada vizibilă a Universului în expansiune. De data aceasta, Einstein va recunoaște teoria, susținînd și paternitatea lui Lemaître. Publicîndu-și textul în limba engleză și în America, Hubble se va înscrie în conștiința publică drept autorul teoriei Universului în expansiune accelerată.
†
Alături de formele de recunoaștere dinspre lumea științifică, este de notat și momentul 1951, cînd Papa Pius al XII-lea declară că teoria lui Lemaître validează concepția catolică asupra lumii. Luciditatea fizicianului și echilibrul matematicianului – însușiri care l-au însoțit toată viața – ies iarăși la iveală cu acest prilej, Lemaître arătînd că teoria sa nici nu confirmă, nici nu infirmă dogmele religioase, fiind neutră sau indiferentă sub acest aspect. De asemenea, el a insistat ca Papa să nu mai menționeze Creația atunci cînd este vorba despre teoria sa, și chiar să nu mai facă remarci cu privire la cosmologie, Lemaître fiind principial împotriva amestecului Ştiinței cu Teologia.
Acest text este accesibil în mod gratuit, în concordanță cu prevederile licenței Open Access CC-BY.
