[Re]naturalizarea „Istoriei Moldovii” de J.A. Gebhardi în traducerea lui Ion Nemișescu. Practici de traducere la începutul secolului al XIX-lea
[Re]domesticating the “History of Moldavia” by J.A. Gebhardi in the translation of Ioan Nemișescu. Translation practices at the beginning of the 19th century
Teoria și practica traducerii în perioada iluminismului românesc (1770–1830) reprezintă un domeniu fertil de analiză a modului în care textele, ideile și terminologia circulă în spațiul european. Folosindu-ne de conceptele lui Lawrence Venuti de ‘naturalizare’ și ‘înstrăinare’ a textelor prin traducere, articolul de față își propune să evidențieze, în baza unui studiu de caz, modul în care traducătorul, ca actor aparent invizibil, aduce în față publicului său țintă un discurs fluent și natural, presărat pe alocuri cu elemente de înstrăinare ce atrag atenția asupra caracterului de traducere al textului țintă. Un text de istorie universală scris de un autor german pentru un public german (Geschichte der Moldau de L.A. Gebhardi în 1788), tradus în limba română de Ion Nemișescu drept un text științific de istorie națională (Istoria Moldovii, 1808) devine un exemplu simptomatic pentru o practică de traducere ancorată în realitatea socio-culturală și lingvistică a culturii țintă. Analiza traductologică în baza celor două texte relevă astfel modul în care traducătorul român face o serie de alegeri de transpunere, conștiente sau nu, care au însă mereu în vedere publicul cititor pentru care realizează un text fluent ce împletește elemente familiare cu o viziune științifică străină și un discurs istoriografic modern.
The theory and practice of translation in the time of the Romanian Enlightenment (1770–1830) represents a productive field of analysis for the way in which texts, ideas and terminology travel in the European space. Using the concepts developed by Lawrence Venuti of “domestication” and “foreignization” of texts through translation, the paper aims to present a case study that highlights the way in which the translator, as an apparently invisible actor, brings before his public a fluent and natural discourse, scattered with foreignizing elements that draw the attention to the translation status of the target text. A universal history written by a German author for a German readership (Geschichte der Moldau by L.A. Gebhardi in 1788), translated into Romanian by Ioan Nemișescu as a scientific text of national history (Istoria Moldovii, 1808) represents a revealing example for a translation practice anchored in the social-cultural and linguistic reality of the target culture. The translation analysis of both texts illustrates the way in which the Romanian translator makes, deliberately or not, a series of choices of transposing the German text and terminology, choices that help provide to the Romanian readership a fluent text, which blends familiar elements with a foreign scientific perspective and a modern historiographic discourse.
Key words:
istorie națională, traducător invizibil, practica traducerii, naturalizare și înstrăinăre, fluență
national history, invisible translator, translation practice, domestication and foreignization, translation fluency
The citations/references list is based on indexed publications only, and may therefore be incomplete. For any and all inquiries related to the database, please contact us at [Please enable javascript to view.].
pdf.ro 
html 
